Care este prima rețetă de tort de nuntă?

Tortul de nuntă este punctul culminant al întregii petreceri dedicate căsătoriei. Toată lumea îl așteaptă, iar mirii petrec zile întregi căutând cofetăriile care să le ofere modelul și compoziția care să fie pe placul lor și să se potrivească cu tematica evenimentului. 

Povestea unui desert de nuntă a început în Roma Antică atunci când mireselor li se rupea deasupra capului o pâine dulce pentru a-i aduce noroc. La noi obiceiul ruperii turtei se păstrează și astăzi, dar este completat de desertul grandios care este adus la finalul petrecerii. 

Astăzi nu există nuntă fără un tort, fie el cât de mic. Totuși, atunci când acest obicei a debutat doar cei mai bogați aveau acest privilegiu. Boierimea din Anglia a făcut tortul de nuntă celebru în Evul Mediu. Nu avea nicio legătură cu ceea ce găsim acum în cofetării.

Atunci pur și simplu se făceau niște turnuri cât de mari posibile din biscuiți și alte deserturi coapte și era adus pe masa miresei. Reprezenta mai mult un simbol, gustul și forma fiind lăsate pe locul doi. Una dintre primele explicații le găsim într-o carte a lui Thomas Deloney care povestește în ”The Pleasant History of John Winchcombe” cum a fost nunta personajului principal din 1513. În acele vremuri, oamenii aduceau un fel de prăjituri (biscuiți și alte copturi uscate) la biserică pentru a fi sfințite. O parte dintre ele erau duse la nunțile din parohie pentru a le aduce noroc tinerilor căsătoriți. Obiceiul de a aduce desert la biserică nu a durat mult, însă a rămas acela de a avea la nuntă ceva dulce. În anii 1580 apare chiar o carte de bucate, ”Great cakes”, scrisă de un călător al acelor vremuri. Inevitabil, torturile de nuntă au trebuit să evolueze ca formă și compoziție pentru a celebra într-adevăr un moment atât de important din viața unui cuplu. 

Prima rețetă oficială de tort de nuntă datează din 1655 în cartea ” The Compleat Cook ” scrisă de Price. Acesta avea în compoziție 6,5 kg de făină fină, 14 grame de nucșoară, 14 grame de scorțișoară, 900 g de unt, 6 ouă, 470 g drojdie, 4,500 kg de coacăze, apă de trandafiri în care s-au pus câteva picături de ambrozie și musc. Cu timpul această rețetă și-a pierdut din popularitate, iar miresele s-au ales cu o prăjitură cu prune, pe la începutul secolului al XVIII -lea. De-abia în secolul XX torturile de nuntă au ajuns să fie adevărate opere de artă.

La cofetăria Art Dessert găsiți un sortiment variat de torturi de nuntă, cu forme și compoziții diverse, potrivite pentru orice gust și orice temă.